01Ce înveți concret la facultatea de psihologie? Este vorba doar despre citirea gândurilor sau lucruri „psihologice” mai profunde?
Nu, psihologia nu are legătură cu „cititul gândurilor” sau „hipnoza mistică”, cum este adesea portretizată în filme. La facultate înveți știință: cum funcționează mintea, comportamentul uman, emoțiile, procesele de învățare și dezvoltarea psihologică. De exemplu, vei studia:
Psihologie generală – cum gândim, cum percepem lumea, cum luăm decizii.
Psihopatologie – ce înseamnă tulburările psihice (depresie, anxietate etc.).
Psihologie socială – cum ne influențează ceilalți.
Psihologia copilului și adolescentului – cum se dezvoltă mintea în primii ani.
Psihologie cognitivă, neuropsihologie, psihologie educațională, etc.
Facultatea este științifică, dar și profund umanistă – înveți să înțelegi și să ajuți oamenii, dar pe baze teoretice și practice solide.
02Trebuie să fii „bun la mate” ca să faci față în psihologie? Ce fel de materii sunt în programă?
Nu trebuie să fii olimpic la matematică, dar va trebui să înțelegi concepte de statistică și să lucrezi cu programe ca SPSS, folosite pentru analiza datelor în cercetare.
Exemple de materii unde se folosește gândire logică și cifre:
Psihometrie – înveți cum se construiesc și evaluează testele psihologice.
Statistica aplicată – înveți să analizezi date pentru cercetare.
Restul materiilor sunt predominant teoretice sau aplicative – accent pe înțelegere și empatie, nu pe calcule complexe.
03Cum arată o zi obișnuită de student la psihologie? Se fac multe ore de practică sau mai mult teorie?
În general, o zi are între 3 și 6 ore de cursuri sau seminare. Cursurile sunt teoretice (predare), iar seminarele sunt interactive – discuții, exemple, aplicații.
Exemplu:
10:00 – Curs de Psihologie cognitivă
12:00 – Seminar de Psihopatologie (analiza cazurilor clinice)
14:00 – Pauză + lecturi individuale
Practica profesională începe, de regulă, din anul II sau III și este obligatorie. Studenții pot merge în:
clinici psihologice
școli
ONG-uri
firme de recrutare HR
04Ce tipuri de joburi poți avea după ce termini facultatea de psihologie? E adevărat că e greu să-ți găsești de lucru?
Depinde dacă faci doar licența sau continui și cu master + formare profesională.
După licență, ești „psiholog debutant” și poți lucra doar în domenii generale (de ex. HR, call center, educație informală).
După master + formare + avizul Colegiului Psihologilor, poți lucra ca:
Psiholog clinician – în spitale, cabinete, centre medicale
Psihoterapeut – cu formare specială (CBT, psihodinamică etc.)
Psiholog organizațional – în HR, recrutare, training
Psiholog școlar – în grădinițe/școli
Psiholog în securitate națională – poliție, armată, aviație
📌 Este competitiv, dar cu perseverență, practică și specializări, se poate construi o carieră stabilă.
05Este psihologia mai potrivită pentru persoane empatice și introvertite? Ce trăsături de personalitate sunt utile?
Psihologia este pentru toată lumea – dar e adevărat că empatia, răbdarea și ascultarea activă sunt esențiale.
Introvertiții se pot simți confortabil în relațiile unu-la-unu, dar și extravertiții pot excela, mai ales în domenii ca psihologia organizațională sau psihologia socială.
Ce ajută:
curiozitatea sinceră față de oameni
capacitatea de a asculta fără a judeca
echilibrul emoțional
dorinta de auto-reflecție
06Există diferențe între psiholog, psihiatru și psihoterapeut? Ce cale trebuie urmată pentru fiecare?
Da, diferențele sunt mari:
Psiholog – face facultatea de psihologie (3 ani licență + 2 ani master). Nu prescrie medicamente. Poate face evaluări și intervenții psihologice.
Psihiatru – este medic. Face facultatea de medicină (6 ani) + rezidențiat în psihiatrie. Poate prescrie tratament medicamentos.
Psihoterapeut – este, de regulă, psiholog sau medic care face o formare suplimentară de câțiva ani într-o școală de psihoterapie (CBT, psihanaliză, gestalt etc.).
📌 Exemplu: un pacient cu anxietate severă poate merge la psihiatru pentru tratament medicamentos și la psiholog/psihoterapeut pentru terapie cognitiv-comportamentală.
07Se poate studia psihologia și în limba engleză sau doar în română? Există astfel de programe în România?
Da, există câteva programe de psihologie în limba engleză, în special în orașe universitare mari:
UBB Cluj-Napoca – Psychology in English (licență și master)
Universitatea din București – unele programe de master în engleză
Universitatea de Vest din Timișoara – mastere internaționale
Acestea sunt o alegere bună dacă vrei să lucrezi în străinătate sau într-un mediu internațional.
08Cum aleg o facultate de psihologie bună? Contează dacă e de stat sau privată? Cum verific dacă e acreditată?
Contează mai mult calitatea programului și acreditarea, nu doar statutul de stat/privat.
✅ Verifici dacă facultatea este:
Acreditată ARACIS – pentru recunoașterea academică
Avizată de Colegiul Psihologilor – pentru dreptul de a profesa
📍 Le poți verifica pe:
🏛 În general, universitățile de stat au tradiție mai lungă, dar și cele private oferă programe serioase.
09 Se face practică în spitale, școli sau clinici în timpul facultății? Sau trebuie căutate separat oportunitățile?
Practica este obligatorei în anii II și III (pentru licență) și în timpul masterului.
Unele facultăți colaborează direct cu spitale, școli sau ONG-uri și trimit studenții acolo. Alteori, trebuie să îți cauți singur practică, dar vei avea suportul coordonatorului de practică.
🧪 Exemple:
practică la clinici psihologice (observi evaluări)
practică în școli (asistență la consiliere școlară)
voluntariat în ONG-uri (cu copii, persoane vulnerabile etc.)
10 Este greu să intri la facultatea de psihologie? Ce materii contează la admitere?
Gradul de dificultate variază de la o universitate la alta. De exemplu:
La UBB Cluj-Napoca sau Universitatea din București, admiterea este foarte competitivă – media de intrare poate depăși 9.00.
La alte facultăți (de stat sau private), admiterea este mai accesibilă.
📘 Materiile luate în calcul pot fi:
Media de bacalaureat (în unele cazuri 100%)
Note la limbi străine, psihologie, limba română
Test scris la psihologie sau eseu motivațional (în unele universități)
11 Trebuie să dau bacul la psihologie sau contează și alte materii?
Nu, nu este obligatoriu să dai bacul la biologie/psihologie pentru a putea fi admis la facultatea de psihologie. Criteriile de admitere diferă de la o universitate la alta. În unele facultăți contează media generală de la bacalaureat, iar în altele se ia în considerare nota de la o disciplină relevantă – cum ar fi psihologie, logică, sociologie, limba română sau biologie, în funcție de ce ai susținut la bac.
💡 Exemple:
La Universitatea din București sau Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, admiterea se face pe baza mediei de bac.
La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, se susține un test scris la psihologie, indiferent de materia dată la bac.
📌 Așadar, chiar dacă ai dat bacul la română și logică (nu la biologie), poți fi admis fără probleme la psihologie, atâta timp cât îndeplinești cerințele specifice ale facultății alese.
12Se dă examen scris la admitere sau se intră doar pe baza mediei?
Depinde de universitate:
La UBB Cluj se susține test grilă la psihologie.
La Universitatea din București și altele – se intră doar pe baza mediei sau cu un eseu motivațional.
La multe universități private – admiterea este dosar + interviu opțional.
13Care sunt cele mai bune orașe din România pentru a studia psihologia?
Topul calității educației (conform clasamentelor și feedbackului absolvenților) este:
Cluj-Napoca (UBB)
București (Universitatea din București)
Iași (UAIC)
Timișoara (UVT)
💡 Acestea oferă cele mai multe programe, cadre didactice cu doctorat, și au centre de cercetare proprii.
14Există burse pentru studenții de la psihologie?
Da, dacă studiezi la o universitate de stat, poți primi:
Burse de merit (pentru medii mari, de la 1000 RON/lună în sus)
Burse sociale (pentru venituri reduse)
Burse Erasmus (pentru mobilități în străinătate)
La facultățile private, bursele sunt mai rare și depind de fondurile instituției.
15 Se învață și statistică sau SPSS? Ce rol are matematica în psihologie?
Da. Psihologia este și o știință a datelor – înveți:
Statistica descriptivă și inferențială
Analiza datelor cu SPSS
Cum să interpretezi grafice, corelații, regresii etc.
📌 Ex: Dacă vrei să vezi dacă anxietatea scade după o intervenție psihologică, folosești SPSS ca să analizezi datele din chestionare.
16Înveți cum să ajuți oamenii cu anxietate, depresie sau traume?
Da, dar în special în anul III și în master. Înveți despre:
Tulburări psihice (psihopatologie)
Diagnosticul clinic (DSM-5, ICD-10)
Tehnici de consiliere și intervenție
❗ Pentru a face intervenții reale, e nevoie de formare profesională și supervizare după facultate.
17Ai voie să pui întrebări despre viața personală a colegilor în timpul cursurilor sau laboratoarelor?
Doar dacă este consimțământ clar și scop didactic. Se recomandă o etică profesională strictă. De obicei:
Nu se cere auto-dezvăluire personală.
Exercițiile se fac pe cazuri fictive sau simulări, nu pe povești reale.
18Ce tipuri de psihologie există (ex: clinică, organizațională, educațională)?
Multe! Iată cele mai comune domenii:
Psihologie clinică – diagnostic și intervenție
Psihoterapie – tratament emoțional/comportamental
Psihologie educațională – copii, școală
Psihologie organizațională – HR, selecție, training
Psihologie judiciară – expertize în instanță
Psihologie aplicată în securitate națională – poliție, armată
19Ce înseamnă să fii psihoterapeut?
A fi psihoterapeut înseamnă să ajuți oamenii să treacă peste dificultăți emoționale, traume sau blocaje prin metode validate științific, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia psihodinamică sau alte forme de terapie.
⚠️ Psihoterapeutul nu este același lucru cu psihologul sau psihiatrul:
Psihologul evaluează și oferă sprijin, dar nu poate face terapie fără formare în psihoterapie.
Psihiatrul este medic și poate prescrie medicamente.
Psihoterapeutul lucrează în profunzime cu emoțiile și comportamentele, prin ședințe de terapie.
20Cum devii psihoterapeut? Facultatea e suficientă sau mai trebuie formări speciale?
Facultatea NU este suficientă. Pașii sunt:
Licență + Master acreditat
Înscriere în Colegiul Psihologilor
Formare într-o școală de psihoterapie acreditată (3–5 ani)
Supervizare + examen final
Școlile pot fi: CBT (cognitiv-comportamentală), psihanaliză, gestalt, sistemică etc.
21Pot lucra ca psiholog într-o firmă, nu doar în spitale/cabinete sau școli?
Absolut. Poți fi:
Psiholog organizațional – evaluare, recrutare, training
Consultant HR – intervievezi, dezvolți angajați
Coach – după formări adiționale
Ex: multinaționalele mari au psihologi interni sau colaborează cu specialiști externi.
22Ce salariu are un psiholog la început de carieră în România?
Variază:
La stat (ex. spital, școală): între 3.000–5.000 RON net
În privat (cabinet): depinde de numărul de clienți (poate depăși 8.000 RON/lună dacă ai mulți clienți)
În HR: între 3.500–6.000 RON
La început, salariul este modest, dar crește cu experiența și specializarea.
23Este greu să îți deschizi propriul cabinet de psihologie?
Nu e greu, dar presupune:
Licență + master + formare acreditată
Aviz de la Colegiul Psihologilor
Obținerea atestatului de liberă practică
Spațiu autorizat (sanepid, DSP etc.)
💡 Mulți încep cu cabinete partajate sau colaborează cu alte clinici.
24Este nevoie de autorizare specială de la stat ca să profesezi?
Da. Fără avizul Colegiului Psihologilor, nu ai voie să:
evaluezi persoane
aplici teste psihologice
emiți avize
Este o profesie reglementată de lege.
25 Cum sunt profesorii și relația cu studenții în facultățile de psihologie?
Majoritatea profesorilor sunt:
Foarte bine pregătiți (doctorat, experiență clinică)
Accesibili și deschiși la colaborare
Îți oferă suport pentru proiecte, cercetare și voluntariat
Relația este formală, dar empatică – psihologia atrage cadre didactice umane, bine ancorate profesional.
26 Există oportunități de voluntariat sau internship în timpul facultății?
Da, și sunt recomandate! Exemple:
ONG-uri (Ajungem Mari, Salvați Copiii)
Centre pentru copii, bătrâni sau persoane cu dizabilități
Spitale (pentru practică clinică)
Cabinete private
Facultățile publică periodic oportunități, iar studenții pot solicita scrisori de recomandare.
27Cum te pregătești emoțional pentru o carieră în care asculți problemele altora?
Este important să:
faci dezvoltare personală (ex: terapie proprie)
înveți autocunoaștere și granițe emoționale
participi la grupuri de suport profesional
📌 Ex: Un psihoterapeut aflat în formare face 100+ ore de dezvoltare personală obligatorie.
28Se organizează tabere, workshopuri sau conferințe pentru studenții la psihologie?
Da! Există:
Conferințe studențești (ex: Cognosis, Congresul Național al Studenților la Psihologie)
Workshopuri gratuite sau cu cost redus
Tabere de vară pentru studenți pasionați de cercetare, dezvoltare personală sau consiliere
29Poți studia psihologia și în străinătate, cu recunoaștere în România?
Da, poți:
aplica direct la universități din UE (ex: Olanda, Germania, Danemarca)
face Erasmus în timpul facultății
face master în străinătate și apoi echivalare în România
📌 Important: programele trebuie să fie recunoscute de Ministerul Educației și ARACIS, iar unele formări necesită recunoaștere de la Colegiul Psihologilor.